Ce este antreprenoriatul social și de ce toată lumea vorbește despre acest subiect?

12.05.2021 / Romania

Antreprenoriatul social a devenit un fenomen global, cu recunoaștere extinsă la cel mai înalt nivel. În anul 2021 tema antreprenoriatului social a fost o prioritate pe Agenda Forumului Economic de la Davos, ca sector esențial în restructurarea economică post-pandemie. Potrivit infomațiilor World Economic Forum, în ultimele două crize financiare, economia socială a depășit celelalte sectoare ale industriei și a generat până la 12% din locurile de muncă, rezolvând în același timp și probleme sociale presante. 

 

La finalul anului 2021, Uniunea Europeană va lansa Planul de Acțiune pentru Economia Socială, iar țările membre vor trebuie să includă în planurile naționale pentru relansare economică post-covid măsuri speciale pentru antreprenoriatul social. Un alt eveniment de anvergură care a marcat angajamentul ferm al țărilor europene pentru dezvoltarea economiei sociale / antreprenoriatului social este adoptarea Declarației de la Toledo privind economia socială și solidară.

 

 

Mari organizații nonprofit și companii, deopotrivă, au înțeles rolul antreprenoriatului social și alocă resuse importante pentru dezvoltarea acestui sector.

 

Skoll Foundation a fost înființată în 1999 de Jeff Skoll – primul președinte al eBay, activist, filantrop și actual antreprenor social. Misiunea fundației Skoll este să sprijine antreprenorii sociali pentru a identifica și implementa soluții la problemele societății. De-a lungul timpul fundația a investit în economia socială peste 400 de milioane de dolari.

 

O altă organizație care sprijină acest sector este Schwab Foundation for Social Entrepreneurship, fondată în 1998 de Klaus Schwab –fondator și Președinte executiv al World Economic Forum și Hilde Schwab – co-Fondator și Președinte al World Economic Forum. Programele de susținere a antreprenoriatului social au o magnitudine formidabilă. Potrivit Raportului din 2020 , în 20 de ani de activitate, programele fundației au operat în 190 țări, 622 de milioane de persoane au beneficiat direct de rezultatele proiectelor finanțate de fundație, 6,7 miliarde de dolari au fost investiți în comunitate.

 

În anul 2020, Microsoft a lansat Programul Global Social Entrepreneurship . Prin acest program global, Microsoft oferă tehnologie și asistență pentru dezvoltarea și scalarea  startup-urilor B2B.

 

Cele mai mari universități din SUA au programe dedicate pentru antreprenoriatul social

 

Alături de instituțiile publice, marile organizații comercial și nonprofit, mediul academic sprijină în mod activ educația pentru antreprenoriat social. Cele mai mari universități din SUA au programe dedicate pentru antreprenoriatul social – Yale, Stanford, Harvard, sunt doar câteva exemple dintr-o listă lungă cu universități prestigioase. În Europa, programul de MBA de la Universitatea Oxford - Said Business School, include cursuri de antreprenoriat social.

 

Tot la universitatea Oxford sunt disponibile cursuri online de antreprenoriat social . Și celebra instituție INSEAD are un program de antreprenoriat social , care a fost lansat încă din anul 2006. În estul mijlociu, 75% dintre universități au programe de specializare în economia socială.

 

Impactul întreprinderilor cu misiune socială este extraordinar

 

Doar În Europa sunt aproximativ  2,8 milioane de întreprinderi sociale. Se estimează ca anual, 1 din 4 întreprinderi înființate în Uniunea Europeană este întreprindere socială. În Senegal, 18,1% din populația țării este antrenată în inițiative de antreprenoriat social. În SUA, 89% din total afacerilor sociale au fost înființate începând cu anul 2006, iar 22% dintre întreprinderile sociale înregistrează venituri de peste 2 milioane dolari.

 

Potrivit Raportului Thomson Reuters , primele 5 țări incluse în topul celor mai bune țări în care să fii antreprenor social sunt : Canada, Australia, Franța, Belgia, Singapore.

 

Anterprenoriat social și antreprenori sociali

 

Progresele industriale din secolul trecut și transformările tehnologice fără precedent din ultimii ani au creat oportunități extraordinare, dar totodată ne-au lăsat și să ne confruntăm cu insecurități multiple cu privire la viitor. În general, oamenii se așteaptă ca rezolvarea problemelor sociale și economice să vină din partea guvernelor.  Acum, mai mult ca oricând, este evident că instituțiile publice sunt depășite de situație și acolo unde statul nu mai are resurse să intervină pentru rezolvarea problemelor, modelul economiei sociale devine tot mai atractiv și mai viabil.  

 

Antreprenorii sociali sunt acei „visători pragmatici” care au talentul, abilitatea și viziunea de a rezolva problemele sociale, de a face lumea un loc mai bun pentru fiecare dintre noi. Antreprenorii sociali au o abordare unică. Pe de o parte ei operează într-un sistem bazat pe capital economic și profit, pe de altă parte ei trebuie creeze, în egală măsură, impact social. Sunt două întrebări la care acești lideri ai comunităților și „visători pragmatici” trebuie să aibă un răspuns clar:

 

1. Cum îmi folosesc abilitățile și resursele pentru a crea profit?

 

2. Cum îmbunătățesc calitatea vieții oamenilor?

 

Așadar, pentru antreprenorii sociali, profitul nu este nicidecum opțional, ci esențial, însă doar ca instrument al schimbării. Banii sunt resursa necesară pentru realizare misiunii sociale și devine foarte clar că dimensiunea impactului social este direct proporțională cu dimensiunea profitului. 

 

De fapt, întreprinderile sociale reprezintă un nou tip de inițiativă, rolul lor fiind acela de a rezolva o problemă social utilizând instrumente de business: producerea și vânzarea de produse și servicii.

 

Într-o afacere socială, investitorul își propune să ajute alte persoane, fără a lua dividende din profiturile înregistrare. În definitiv, o afacere socială se administrează ca o afacere autentică, generând profit suficient pentru a acoperi costurile și pentru a crea resursele necesare realizării scopului social.

 

Antreprenoriatul social / Economia socială în România

 

În Raportul de țără pentru România 2020 , Comisia Europeană notează că potențialul antreprenoriatului social /economiei sociale pentru îmbunătățirea condițiilor sociale este insuficient folosit. Economia socială se confruntă cu provocări majore. Impactul economic al întreprinderilor sociale rămâne marginal. Se estimează că în mod real sunt active pe piață 6.000 de întreprinderi sociale, iar numărul total de angajați din aceste întreprinderi este de  19.065 (Comisia Europeană, 2019). Doar o pondere mică din totalul întreprinderilor sociale sunt atestate ca întreprinderi sociale și dețin marca socială. Aproape nouă din zece întreprinderi sociale întreprinderile sunt asociații sau fundații, în timp ce numărul cooperativelor, atelierelor protejate, întreprinderilor sociale de inserție este foarte scăzut (12,6%). Cadrul legislativ este  caracterizat de lipsa măsurilor speciale pentru întreprinderile sociale de inserție, stimulente fiscale limitate și dificultăți în accesarea resurselor financiare. Nu există o abordare integrată a politicilor din economia socială cu politicile privind ocuparea persoanelor cu dizabilități. Cadrul legislativ actual și politicile publice nu valorifică potențialul întreprinderilor sociale de a inova și de a contribui la obiectivele legate de mediu.

 

Potrivit cercetării realizate de Anica Iancu , Luminita Popescu & Virgil Popescu (2020), în România, sunt două categorii de factori care influențează decizia de a desfășura afaceri cu impact social: cei cu influență negativă (lipsa fondurilor necesare, frica de eșec, lipsa experiență și implicare în proiecte și activități sociale) și cei cu influență pozitivă (cunoașterea conceptului de antreprenoriat social și a problemelor sociale care pot fi rezolvate prin inițiative antreprenoriale).

 

Investigația citată a evidențiat o situație particulară – preferința pentru a înființa o afacere în mediul rural este semnificativ mai mare față de preferința de a înființa o afacere socială în mediul urban (59,29% rural versus 49,78% urban), ceea ce se poate explica printr-o mai mare conștientizare a existenței problemelor sociale și a faptului că acestea pot fi rezolvate prin inițiative de antreprenoriat social.

 

Ca și în cazul afacerilor clasice, cele mai atractive zone pentru stabilirea unei afaceri sociale sunt București, Cluj, Timișoara, Brașov și Iași. Cu toate acestea zonele rurale au un potențial mult mai mare pentru dezvoltarea afacerilor sociale. Aceste zone sunt mai puțin dezvoltate și au o serie de probleme care sunt doar amplificate de lipsa infrastructurii sociale și a locurilor de muncă. Tocmai din acest motiv valorificarea potențialului oferit de antreprenoriatul social ar însemna o șansă extraordinară pentru dezvoltarea economică a zonelor rurale.

 

Datele prezentate de Comisia Europeană (2019) au dezvăluit o distribuție inegală a întreprinderilor sociale la nivel național concentrând aprox. 75% din totalul întreprinderilor sociale în zonele urbane. Întreprinderile sociale create trei regiuni dezvoltate în trei regiuni de dezvoltare - București-Ilfov, Sud-Muntenia și Nord-Vest concentrează 55% din numărul total de întreprinderi sociale. Cele mai puține întreprinderi sociale sunt în regiunea Sud-Vest Oltenia  . La nivel de țară, pot fi identificate patru categorii majore care ar putea să fie vizate de inițiative de antreprenoriat social: romi, persoane ce trăiesc din venitul minm garantat, persoanele cu dizabilități și tinerii peste 18 ani care părăsesc sistemul de protecție specială a copilului.

 

Luna mai, luna economiei sociale

În România, luna mai este declarată, prin lege, luna promovării economiei sociale. Această lună este astfel dedicată evenimentelor și acţiunilor de mediatizare a domeniului, având ca scop o mai bună înțelegere a conceptului, dar și încurajarea cooperării şi solidarității sociale. Și în Republica Moldova, Programul Național pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Social în Rep.Moldova propune ca luna mai să fie dedicată economiei sociale.

 

În luna economiei sociale, Fundația “Alături de Voi” (ADV) România organizează Conferința Europeană de Economie Socială - Enterprising for tomorrow  - Social entrepreneurship & youth engagement.

 

Conferința va avea loc în data de 13 mai 2021, în format online, în intervalul orar 10:00 – 19:10.

Conferința reunește 28 de lideri ai schimbării, în cadrul unui dialog virtual, cu scopul de a inspira investițiile de impact social, de a accelera tranziția spre o economie sustenabilă, durabilă și incluzivă.

 

Evenimentul este organizat cu susținerea a 25 de parteneri naționali și europeni, inclusiv Ministerul Muncii și Protecției Sociale din România, Ministerul Economiei și Infrastructurii din R.Moldova.

 

ÎNREGISTRARE CONFERINȚĂ

 

The message was sent.